Babilon

Babilonul a fost un oras-stat constituit in a doua jumatate a mileniului 3 inainte de Hristos, pe amblele maluri ale fluviului Eufrat, in Mesopotamia centrala ( teritoriul de astazi al Iraq-ului ) fiind timp de 1500 de ani unul dintre cele mai importante si stralucite metropole politice, economice si culturale ale Orientului Mijlociu .

Dupa prabusirea imperiului sumerian condus de cea de a 3-a dinastie din Ur ( anul 2004 inainte de Hristos), Babilonul cunoaste sub prima dinastie amorita ( 1894 - 1595 i.d. Hristos) o rapida ascensiune eirjindu-se in centrul politic si spiritual al Babiloniei.

Hammurabi ( 1792 - 1749 i.d.Hristos) urca pe tronul micului regat din Mesopotamia centrala , reusind ca la capatul celor 43 de ani de domnie sa conduca cel mai puternic stat al Orientului Mijlociu, si sa faca din capitala sa, Babilon, cel mai important oras al Mesopotamiei. Se estimeaza ca la acea vreme , Babilonul era cel mai mare oras din lume, cu o populatie ce depasea 200.000 de locuitori .

Succesorii lui Hamurrabi sunt confruntati cu revoltele cetatilor supuse, cu atacurile kasitilor (triburi seminomade venite din Iran ) , cu aparitia in sudul Mesopotamiei a ‘'Tarii Marilor ‘'.Babilonul, dupa ce cade victima unui raid al regelui hitit Mursilius I, in 1595 i.d. Hristos, este ocupat apoi de kasiti , care inlatura dinastia amorita , stapinind timp de 500 de ani intreaga Babilonie.

Babilonul cunoaste o scurta afirmare dupa ocuparea tronului de catre cea de-a doua dinastie din Isin (1156 i.d Hristos) , si apoi in timpul domniei lui Nabucodonosor I ( 1125 - 1103 i.d. Hristos ) care infringe Asiria si Elamul .
Patrunderea valurilor de aramei (pastori nomazi din desertul sirian) intre anii 1000 - 700 i.d.Hristos , are ca urmare pustiirea intregii Mesopotamii, decaderea culturala si economica a Babiloniei . In sudul mesopotamiei se stabilesc triburile caldee ale arameilor care devin, in anii 800 i.d.Hristos, patura politica hegemona a regiunii.

Conflictul aproape neintrerupt cu Asiria marcheaza existenta Babilonului intre secolele 10-7 i.d Hristos. Tiglatpalasar III , rege al Asiriei, obtine o falsa subordonare a Babilonului , urmind sa se proclame in anul 729 sub numele de Pulu I si suveran al Babilonului . In anul 721 i.d.Hristos izbucneste rascoala antiasiriana , ce dureaza peste un deceniu .

Printul caldeeean Mushezib-Marduk ( 693-689 i.d Hristos ) , ales rege al Babilonului dupa Nergal -Ushezib , conduce babilonienii intr-o noua revolta impotriva Asiriei si impotriva regelui Sennaherib in anul 689 , aliat fiind cu Elamul (rege al Elamului fiind Humban-Nimena), in batalia de la Halule .Nu este clar cine a invins atunci, deoarece amindoua partile beligerante proclamau victoria .Mai tarziu in acelasi an, regele Elamului moare .

Sennaherib profita de vidul de putere creat in Elam, si ataca din nou Babilonul, stiindu-i fara aliat; obtine o victorie decisiva , razbunindu-si cu aceasta ocazie fiul mort in lupta: Sennaherib distruge din temelii Babilonul, ii darima zidurile,templele, da foc orasului, ba chiar incearca sa modifice cursul riului Eufrat pentru a inunda o mare parte din el. Aceste distrugeri socheaza lumea religioasa a Mesopotamiei,( Babilonul fiind identificat ca un oras ‘'sfint'' in conceptia lor, cu un larg panteon de ‘'zeitati'' si temple ale idolatriei ) probabil fiind si cauza uciderii misterioase a lui Sennaherib .

Succesorul lui la tronul Asiriei, Asarhaddon (681- 669 i.d Hristos), devine si guvernatorul Babilonului, si incearca sa reconstruiasca orasul si templele , stabilindu-si resedinta aici pentru cea mai mare parte a timpului. Dupa moartea lui, Babilonul ramine sa fie guvernat de fiul lui cel mare, Shamash-shum-ukin ( 669 - 647 i.d. Hristos) , care se revolta in anul 652  impotriva fratelui sau Assurbanipal din Ninive.
Ultimul rege al vechiului imperiu Babilonian este Kandalanu ( 647-626 i.d.Hristos)